Vineri, 4 aprilie 2025 la Slovenski etnografski muzej din Ljubljana, a avut loc expoziția-eveniment ”Simbolismul oului pascal în creația Marianei Andone-Rotaru”, organizată de Ambasada României în Republica Slovenia cu prilejul sărbătorilor pascale din acest an, unde au fost expuse 120 dintre lucrările mele pe ouă de struț.

Îmi exprim recunoștința și aprecierea și pe această cale domnului Ambasador al României în Republica Slovenă Alexandru Grădinar, doamnei ministru-consilier Andreea Tomi și colegilor din echipa corpului diplomatic pentru sprijinul și onoarea de a colabora în organizarea acestui eveniment la cel mai înalt nivel!

Date fiind provocările în panotarea unei asemenea expoziții, am beneficiat de toată implicarea din partea muzeului sloven și în mod special a doamnei Maja Kostric Grubišić, căreia îi mulțumesc pentru excelenta colaborare! Doamnei Ana Maria Gruia îi mulțumesc pentru traducerea materialelor explicative în limba engleză!

Cu multă încântare și profundă recunoștință vă transmit discursul curatorului expoziției, distinsei doamne dr. Doina Ișfănoni, Cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă, București:

”Astăzi avem bucuria de a dezvălui publicului sloven câteva din tainele oului roșu așa cum s-au succedat acestea de-a lungul vremurilor în civilizațiile străvechi precreștine și s-au completat prin întâlnirea cu creștinismul.

Din cele mai vechi timpuri omul a sărbătorit venirea primăverii prin ritualuri și ceremonii bazate pe străvechi credințe mitico-magice. Un mesager al renașterii universului și implicit al tuturor ființelor a fost oul vopsit în roșu. Culoarea roșie nu a fost aleasă întâmplator. Roșul este culoarea sângelui și simbolul vitalității, al energiilor pozitive și al tinereții fără bătrânețe. Cu aceste semnificații, specifice civilizațiilor arhaice, oul vopsit în roșu a fost preluat și de creștini, exprimînd jertfa supremă a Mântuitorului din iubire pentru oameni și pentru a le răscumpăra păcatul originar.

Folclorul românesc păstrează multe legende despre simbolismul oului roșu în calitatea lui de emblemă pascală, dar conservă și nenumărate practici mitico-magice care justifică valoarea de simbol al renasterii universale, al fertilității și al fecundității. În baza aceastei structuri de mentalitate ouăle de Paști au fost înnobilate prin trasarea pe coaja lor, cu ceară fierbinte, a unor motive decorative capabile să vorbească de ipostaza cosmogonică a oului. Calea rătăcită, stelele, crucea, rombul, pătratul, cercul și apoi cârligul ciobanului, fierul plugului, furca, vârtelnița, alături de florile de primăvară au făcut din oul pascal o expresivă sinteză de spiritualitate.

Mariana Andone-Rotaru este un artist aparte, un spirit creativ, mereu implicată în viața comunității. Ea provine din rețeaua muzeală românească, având ca specialitate arheologia. Pentru o vreme, până la pandemia din 2020, Mariana Andone-Rotaru a fost directoarea Muzeului de Istorie din orașul Turda. Izolarea din timpul pandemiei și dragostea față de patrimoniul etnografic românesc au determint-o să își testeze și aptitudinile artistice. Primele încercări le-a făcut în domeniul ouălor de Paști decorate cu diverse motive, în tehnica scrierii cu ceară fierbinte. Curajul pentru această tentativă i l-a dat faptul că în tinerețe urmase un curs de inițiere în tehnica încondeierii ouălor.

Treptat, experimentând mereu, Mariana Andone-Rotaru a descoperit că acest meștegug îi aduce o mare satisfacție spirituală, iar tematica o inspiră să facă din oul pascal un tip de mărturie artistică mult mai complexă. Pornind de la această idee și de la valoarea simbolică a oului roșu ea a înlocuit oul de găină și de curcă cu oul de stuț, mult mai generos ca suprafață și a transpus pe acesta compozițiile icoanelor pictate pe dosul sticlei, din Transilvania secolelor XVIII-XIX. Acesta a fost începutul unei fertile perioade de inovații plastice, atât în privința tehnicilor de decorare a oului de stuț - a trecut de la pictura pe coaja oului, la incizia motivelor în grosimea cojii -, cât și în ceea ce privește decorul.

Lucrările Marianei Andone-Rotaru concretizează în această expoziție, pe de o parte bogatul simbolism al oului pascal, iar pe de altă parte aduce în atenție un spirit creativ care știe să completeze vechiul mesaj cu noi compoziții decorative, desprinse din repertoriul ornamenticii populare. Edificatoare sunt în acest sens ouăle pe care Mariana Andone-Rotaru a transpus, așa cum am specificat anterior, scene din iconografia creștină a icoanelor pe sticlă din Transilvania secolelor XVIII și XIX.

Impresionată de bogăţia artistică şi informaţională a cămășilor românești cu altiță –altița fiind broderia de pe mânecile cămășii femeiești - doamna Mariana Andone-Rotaru și-a propus să redea aceste broderii și pe ouă;o adevărată provocare plastică. Cu răbdare și perseverență artista a reușit să dea viață motivelor din broderia costumului popular românesc prin folosirea oului de struț ca suport și adoptarea unei tehnici grafice, respectiv incizia în coaja oului.

Adevărate opere de artă aceste ouă demonstrează, atât talentul și măiestria artistei, cât și originalitatea soluției adoptate. Prețiozitatea broderiilor lucrate cu fire de aur și argint în multe zone etnografice din România- Muscel, Argeș, Banat – este redată prin folosirea foiței de aur și argint și a unor pigmenți speciali.

Un alt reper al creației Marianei Andone-Rotaru îl reperzintă oul de struț devenit casetă pentru bijuterii. Este poate cea mai spectaculoasă realizare estetică a artistei. Pornind de la broderile costumului popular de mireasă, elegant și fastuos, a creat în plan decorativ o desăvârșită sinteză între forma perfectă a oului și ornamentica broderiilor de pe cămășile tradiționale românești , aflate din anul 2022 pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al umanității , sub protecție UNESCO.”