LA ÎNCEPUT DE DRUM
La început ... a fost oul! Mitologiile lumii prezintă oul cosmogonic, oul primordial ca sursă a vieții pe pământ, a pământului însuși și chiar a întregului univers. Potrivit unor vechi credințe, soarele ia naștere dintr-un ou.
Oul a fascinat dintotdeauna omul cu forma sa – în gândirea arhaică îi erau atribuite valențe magice, iar pentru marii artiști ai lumii moderne, acesta întruchipează perfecțiunea (Salvador Dali, Constantin Brâncuși).
În Antichitate, ouăle de struț decorate erau considerate un dar de lux, provenind din contexte funerare ale elitelor. Înfrumusețate în diferite moduri, prin zgrafitare, pictate sau decorate cu metale prețioase, acestea au fost inițial descoperite în morminte din Mesopotamia și apoi de-a lungul Mediteranei (Grecia, Italia, Spania). Ouă de struț pictate cu ocru, datând de peste 5000 de ani, se află în colecțiile marilor muzee din lume.
Vopsirea ouălor în culoarea roșie (care reprezenta sângele, adică viață, dar și focul - purificarea) coboară adânc în timp și are o arie largă de răspândire (Europa, Asia și Africa). Astfel, oul roșu devine simbol al tinereții.
Treptat, printr-un proces lent, de zeci sau sute de ani, ouăle vopsite au fost decorate cu semne și simboluri împrumutate din universul gospodăresc: de pe unelte, obiecte casnice, arme de vânătoare etc. Creștinismul preia acest obicei pâgân al decorării ouălor cu prilejul sărbătorilor de primăvară (celebrările echinocțiale) și-l interpretează în spiritul noii religii (miracolul învierii lui Iisus Hristos), contribuind astfel la perpetuarea și răspândirea sa.
Încondeierea ouălor de Paști în tehnica străveche a băilor succesive de culoare, prin protejarea fondului cu ceară de albine și ”scrierea” cu chișița pe suprafața oului a unor ornamente arhaice, este practicată până astăzi în mai multe zone din țară (cu precădere în zona Bucovinei și a Moldovei), dar și de către ucraineni-huțuli, bulgari și nu numai. Profesorul ieșean Ion H. Ciubotaru abordează subiectul într-o recentă lucrare monografică de excepție - Ouăle de Paști la români, Iași 2012 - fiind de părere că acest obicei s-a născut în Peninsula Balcanică.
Datina dăruirii între rude și prieteni a ouălor de Paști la români, încondeiate cu diverse motive florale din aur - „bizzaramente lavorate a fiori d`oro” – este pomenită pentru prima dată în anul 1700 de către italianul Antonio Maria del Chiaro, care descrie obiceiul de la curtea domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Motive florale inspirate de pe icoanele pictate pe sticlă de la Nicula
Încondeierea ouălor de Paști și pictarea icoanelor pe sticlă sunt forme individuale de exprimare ale artei decorative populare românești, alături de alte meșteșuguri tradiționale.
Icoanele pe sticlă, cu desen naiv și culori vii, pictate de artistul-țăran român din Transilvania în sec. XVIII-XIX, sunt piese de mare valoare artistică și fac parte din patrimoniul nostru cultural, reflectând din punct de vedere iconografic o sinteză originală a tradiției creștine răsăritene cu a celei apusene.
Creațiile unicat marca MaryAndo fior d`or sunt inspirate după vechi izvoade transilvănene pictate pe sticlă și reinterpretate pe ouă de struț prin „scrierea” cu ceară și băi succesive de culoare. Pentru realizarea acestor icoane inedite, am apelat la piesele de patrimoniu (izvoade/modele), păstrate în diferite colecții muzeale sau colecții private, provenind din următoarele centre de producție: Nicula, așa numitele „de Iernuțeni” (reatribuite Nicula), Nordul Transilvaniei, Șcheii Brașovului, Făgăraș/Țara Oltului, Savu Moga, Matei Țâmforea, Petru Tămaș, Ana Deji.
Icoanele încondeiate pe ouă de strut ilustrează principalele teme iconografice specifice picturii pe sticlă, după cum urmează:
» Reprezentarea Domnului Iisus Hristos și a Sfintei Treimi (Iisus Pantocrator, Iisus cu vița, Sfânta Treime);
» Reprezentarea Maicii Domnului (Maica Domnului cu Pruncul (Hodighitria), Maica Domnului Îndurerată (Jalnică), Încoronarea Fecioarei);
» Reprezentarea praznicilor împărătești, a sărbătorilor Maicii Domnului (Nașterea Maicii Domnului, Vovedenie (Aducerea Maicii Domnului la Templu), Buna Vestire, Nașterea Domnului, Tăierea Împrejur a Domnului), Stretenie (Aducerea Domnului la Templu), Botezul Domnului, Învierea Domnului);
» Reprezentarea unor teme din Postul Mare și Săptămâna Patimilor (Cina cea de Taină, Răstignirea Domnului, Prohodul Domnului);
» Reprezentări ale sfinților (Masa Raiului, Sfânta Cuvioasa Paraschiva, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Sfântul Arhanghel Mihail, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Mucenic Haralambie, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Sfântul Prooroc Ilie).