Articolul poate fi citit in intregime pe site-ul "Ziarul Faclia"!

Prestigiosul academician Marius Porumb, directorul Institutului clujean de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, a avut bunăvoința de a prezenta punctul său de vedere despre arta plasticienei iconograf arheolog Mariana Andone-Rotaru, care își va expune lucrările la Muzeul Țăranului Român (MȚR) din București, începând cu data de 15 aprilie 2021. Referințele academicianului Marius Porumb - întotdeauna exemplare prin ţinuta şi autoritatea ştiinţifică - consacră, în fapt, un talent până acum ascuns în universul atelierului de lucru. 

Într-o astfel de împrejurare de bun augur, directorul MȚR, istoricul Virgil Nițulescu, nu a ezitat nici o clipă să cedeze cotidianului ”Făclia” din Cluj-Napoca privilegiul de a semnala, în premieră, prin vocea reputatului academician Marius Porumb, valoarea lucrărilor realizate de talentata plasticiană Mariana Andone-Rotaru:  

”Surprinzătoare și într-o notă de sfințenie, în întâmpinarea Sărbătorilor Pascale ce se apropie, ouăle de struț încondeiate, devin opere de artă, cu imagini inspirate din pictura iconarilor niculeni, primind un plus de originalitate și modernitate, împletite cu talent și dăruire de „zugrăvița” Mariana Andone-Rotaru. Desenul și cromatica rafinată, elementele decorative dintr-un vast repertoriu al artei populare sau al picturii culte, sunt îmbinate cu măestria artistului, subliniind un talent special și o prețuire a tradițiilor artistice românești transilvane. Iconografic sunt reprezentate Marile Sărbători hristologice ale anului, imaginile pictate pe volumele curbate primind o viziune modernă, evocând scene biblice pictate în cupola bisericilor de zid sau pe bolta bisericilor noastre de lemn.

          Rafinament și sensibilitate artistică, grafică și decor cromatic, înfăptuite cu migală, ne înfățișează creații ce se remarcă prin talent, intuiție și o remarcabilă continuare în epoca contemporană, a unor vechi tradiții răspândite în întreg spațiul românesc”.

                                                                                                             Acad. MARIUS PORUMB

Destoinic specialist în arheologie romană, cu studii și doctoratul susținute la Universitatea ”Babeș-Bolyai”, doamna Mariana Andone-Rotaru – căreia i se datorează amenajarea cu rafinament artistic a Muzeului de Istorie din Turda, viziunile elegante ale expozițiilor temporare de talie europeană organizate de instituție, precum și programele ingenioase de educație muzeală pentru elevi -, și-a redescoperit, la vârsta maturirății, abilitatea de a lucra, precum o făcuse în anii de liceu, la Deva, inedite opere artistice. Cele realizate în 2020 sunt unicate spectaculoase pe ouă de struț. Mariana Andone-Rotaru a alcătuit, pe parcursul unui an de eforturi neîntrerupe, o colecție de 60 de ouă pascale, cu reprezentări ale Mântuitorului, Fecioarei Maria cu Pruncul și ale Sfinților Ierarhi, făcute cu respectarea canoanelor Bisericii Ortodoxe, dar într-o tehnică inovativă. Colecția va fi expusă, peste câteva zile, la Muzeul Țăranului Român (MȚR) din Capitală, fiind complementară etalării sărbătorești a unui grupaj de icoane pe sticlă aflate în patrimoniul instituției de cultură bucureștene și din colecțiile Muzeului de Etnografie din Brașov. 

Mariana Andone-Rotaru a ales ”pentru fiecare izvod (icoană model) oul potrivit” și a evidențiat, cum nimeni nu a făcut-o până acum, o coincidență care îi reprezintă, distinct, întreaga suită de lucrări: privit frontal, oul are forma mandorlei, a aureolei care înconjoară reprezentările plastice sacre - Hristos, Fecioara Maria ori Sfinții Ierari. Sunt doar ”ouă încondeiate” creațiile plasticienei clujence? Conversațiile purtate de mine cu Mariana Andone-Rotaru au prilejuit multiple referiri la scrieri de structură, printre care și ”Erminia Picturii Bizantine” de Dionisie din Furna – manual complet și sistematic despre pictura cu teme biblice. Modelele Marianei Andone Rotaru sunt, precum ne spune ea însăși, ”Icoane pictate pe sticlă din centrele de la Nicula (Cluj); Nordul Transilvaniei; Șcheii Brașovului; Făgăraș/Țara Oltului (Savu Moga, Matei Țâmforea, Petru Tămaș, Ana Deji)”. Din punctul său de vedere, a realizat o ”REINTERPRETARE” a acestor icoane, pe suprafața curbată a oului de struț. ”REINTERPRETAREA” a devenit CREATIVITATE: capacitate de a realiza o operă insolită, abilitate de a depăși, prin propriul talent și cu ingeniozitate, modelele meșterilor iconari de altă dată. Iar în decorațiile cu brâul cu motivul frânghiei răsucite, cu motive geometrice, cu heruvimi, ori cu flori, Mariana Andone-Rotaru ne oferă un spectaculos traseu ludic original.

În atelierul de lucru, am fost surprinsă de precizia excepțională cu care Mariana trasează desenul, cu ceară de albine, pe oul de struț. Cu totul ingenioasă este tehnica obținerii culoritului potrivit, prin scufundări succesive ale oului în recipiente cu vopsele preparate cu grijă. De rafinement este decorația cu foiță de aur de 24 k și foiță de argint, patinate cu propolis. 

La Mănăstirea Nicula din apropiere de Gherla s-a format cel mai prolific centru de pictură pe sticlă din Transilvania. Miile de pelerini care veneau să se închine la Icoana făurită de zugravul Luca din Iclod, vestită pentru miracolul lăcrimării din 1699, și-au dorit să aibă în casele lor o copie a acestei înfățișări a Maicii Domnului. Localnici interesați de acest nou meșteșug au deprins de la bătrânii călugări ai lăcașului mănăstireasc tehnicile picturii pe sticlă și, astfel, Nicula a devenit leagănul unei arte caracterizate prin simplitatea desenului, compoziţie sintetică și intensitate cromatică. Iar pelerinilor le-au putut fi oferite icoanele pe sticlă pe care și le doreau.

Cea mai veche icoană pe sticlă de autor, semnată „Ioniță Mucovici ot Iași”, îi aparține  zugravului Ioniță din Brașov și e datată 1778.  În a doua jumătate a secolului al XVII-lea erau cunoscuți zugravul Nicolae  din Ludoș (Sibiu), care a pictat, în 1787, icoana pentru biserica din Lancrăm, zugravul Petru din Topârcea (Sibiu) ori zugravul Vasile Munteanu din Săliștea Sibiului.

Pictorul Nicolae Tonitza (1886 -1940) a scris, cel dintâi, despre frumusețea icoanelor românești pe sticlă, lucrate de meșteri populari, comparându-le cu "celebrele vitraliuri străine".

                                                                                                    ***

Cosmosul are forma unui ou, evidențiau epopeile Indiei străvechi, ”Ramayana” și ”Mahabharata”.

În Egiptul Antic, oul era celebrat ca simbol al vieții. Aflăm, din epopeea finlandeză ”Kalevala”,  că lumea a fost creată din bucăți de coajă de ou... În Atena și Roma de la începutul primului mileniu al erei noastre, echinocțiul de primăvară era marcat prin etalarea de ouă colorate în interiorul și exteriorul locuințelor. Acestea au devenit, începând cu secolul al IV-lea, și ofrande funerare.

Primii creștini au făcut din ou simbolul renașterii, al Sfântului Mormânt din Ierusalim în care Iisus a înviat în ziua de Paști.

Pe un ou de struț a fost desenată, în secolul al XVII-lea, harta lumii. În zilele noastre, un atelier moscovit execută copii fidele după acest faimos ou de epocă barocă. Reușita copie se vinde cu 180 de euro, iar cereri sunt cu miile pe durata unui an. Artizanii îi asigură pe cei interesați de o achiziție că metoda de decorare a unui astfel de ou impunător, adus din crescătorii africane de struți, este unică, iar locul potrivit de expunere ar trebui să fie un salon sau un birou de lucru aranjate cu desăvârșit bun gust.

Iar un ou de struț gravat cu o hartă stilizată a Imperiului Otoman, datat 1894, estimat la 3.000 de lire sterline, a fost vândut cu suma de 4.818  lire sterline în octombrie 2000.

Sunt celebre ouăle pascale din aur, argint și pietre prețioase create de renumitul bijutier   rus Peter Carl Fabergé (1846-1920). 

Am parcurs acest scurt traseu documentar sub impresia reîntâlnirii cu doamna Mariana Andone Rotaru în locuința sa de lângă Cluj-Napoca - un emblematic loc al creațiilor artistice, pentru că fiecare obiect din interior poartă amprenta unei metamorfoze stilistice de bun gust. Am descoperit, cu uimire, că doamna Mariana restaurează singură, cu rară migală și rezultate excelente, dar exclusiv pentru folosința familiei, piese frumoase - mobilier, lampadare, veche sobă de fontă -, achiziționate din târguri de antichități. Casa armoniilor decorative este înconjurată de  de flori de pretutindeni și de pomi fructiferi, iar un superb ciobănesc german veghează totul, cu fidelitate.

Însăși familia Marianei este un model de armonie deplină și nu ezit să evidențiez sprijinul remarcabil al partenerului său de viață, Gabriel, priceput deopotrivă în profesiunea de chimist, în restructurarea spațială a casei, dar și în arta gastronomică din propria familie.

I-am sugerat doamnei Mariana Andone-Rotaru să deschidă o linie comercială cu lucrările de artă pe ouă de struț pe care le–a realizat (vizitați www.maryando.ro ). Sunt convinsă că piese de artă rare, de lux, de acest gen, chiar dacă la prețuri pe măsura strădaniei în făurirea lor, aduc binecuvântare căminului în care sunt așezate.   

                                                                                        Carmen Fărcașiu, istoric de artă