„Sfânta Treime se prăznuieşte a doua zi după Rusalii, iar tema teologică fundamentală a sărbătorii Cincizecimii este expunerea dogmei Sfintei Treimi. În acest sens, Biserica Ortodoxă a preferat icoana Sfintei Treimi care reprezintă scena biblică a apariţiei celor trei Persoane în faţa strămoşului nostru Avraam lângă stejarul din Mamvri ” (Simona Teodora Roșca, Icoane pe sticlă din Transilvania sec. XVIII-XX, Cluj-Napoca, 2010, p. 29). În icoana pe sticlă din Transilvania, tema Sfintei Treimi apare redată în trei moduri diferite, canonică fiind doar reprezentarea a trei îngeri - Sfânta Treime vetero-testamentară; celelalte reprezentări sunt necanonice - Fiul tânăr, Tatăl bătrân şi porumbelul Sfântului Duh -Sfântă Treime neo-testamentară, necanonică, dar populară și reprezentarea Sfintei Troiţe într-un trup este mai rar atestată.
DESCRIERE
Scena Sfintei Treimi de la Mamvri apare simplificată față de izvod. Cei trei îngeri, oaspeții lui Avram, stau în jurul unei mese rotunde, purtând aureole cruciforme. Îngerul din mijloc binecuvântează. În fundal apar arbori și clădiri. Scena Sfintei Treimi – partea sacra este delimitată de partea laică printr-un un brâu cu decor din aur.
Icoana încondeiată pe oul de struț este inspirată după izvod de Savu Moga, anul 1859 (www.patrimoniu.ro/ colecția Muzeului Național al Țăranului Român, București, inv. R1018).
TEHNICĂ
Un mod inedit de decorare a oului prin îmbinarea a două meșteșuguri tradiționale românești: izvoade transilvănene pictate pe sticlă, transpuse și reinterpretate pe oul de struț prin tehnica încondeierii prin băi succesive de culoare și protejarea fondului cu ceară topită de albine.
RECOMANDĂRI
A nu se expune direct razelor solare; a se curăța de praf cu o cârpă moale, uscată; a se evita contactul cu lichide, substanțe chimice sau presiune mecanică.