Cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii este Învierea Domnului, fiind frecvent reprezentată în icoane. Icoana pe sticlă din Transilvania redă scena învierii prin Iisus ieşind biruitor din mormânt. Socotită necanonică în răsărit, această imagine s-a răspândit în Transilvania prin intermediul tradiţiei apusene. Tema se regăsește la toate școlile de icoane pe sticlă transilvănene. Scena Pogorârii lui Hristos la iad – Învierea, potrivit canoanelor iconografice de tradiţie bizantină, este reprezentată doar pe icoanele timpurii din centrul de la Nicula. În iad, Hristos îi întâlneşte pe Adam și Eva, şi pe urmaşii lor, îl prinde pe Adam de încheietura mâinii – locul unde se măsoară viaţa – şi îl readuce la existenţă.

DESCRIERE

În scena Pogorârii lui Hristos la iad - Învierea, Iisus este redat cu dreapta ridicându-l pe Adam, iar în stânga ţinând crucea. Unul dintre proorocii care l-au vestit pe Hristos este reprezentat în spatele lui Adam, probabil Ioan Botezătorul. Aureolele și crucea sunt redate cu aur. Scena este închisă de brâul cu motivul frânghiei răsucite, specific centrului de la Nicula. Câmpul icoanei este decorat cu elemente vegetale.

Icoana încondeiată pe oul de struț este inspirată după izvod de Nicula, sec. XVIII (Icoane din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2011, pl. 126, inv. 8642).

TEHNICĂ

Un mod inedit de decorare a oului prin îmbinarea a două meșteșuguri tradiționale românești: izvoade transilvănene pictate pe sticlă, transpuse și reinterpretate pe oul de struț prin tehnica încondeierii prin băi succesive de culoare și protejarea fondului cu ceară topită de albine. 

RECOMANDĂRI

A nu se expune direct razelor solare; a se curăța de praf cu o cârpă moale, uscată; a se evita contactul cu lichide, substanțe chimice sau presiune mecanică.

Share